Poarta Sărutului

Prof. Dr. Ion Mocioi – „BRÂNCUŞI – OPERA”

‹‹ “Poarta Sărutului”, numită de sculptor uneori”Templul sărutului”, a fost realizată manual de Brâncuşi, ajutat de câţiva cioplitori. Este din piatră de Bampotoc(527x658x184cm).A fost ridicată în 1937 şi finisată în 1938.Se află la vreo douăzeci de metri de la intrarea centrală în Grădina publică Târgu Jiu. Se ştie din mărturii orale că amplasamentul ei a fost schimbat de două ori înainte de a se stabili locul pe care s-a ridicat.
Pentru realizarea”Porţii sărutului”, sculptorul a realizat o machetă la scara 1:10.Opera păstrează proporţiile de zece ori mărite ale machetei. De asemenea, se cunosc dimensiunile în machetă ale stâlpilor, care sunt „Coloana sărutului”, şi ale arhitravei în formă de „Ladă de zestre”, reduse la scară.
„Coloanele sărutului” ca stâlpi ai „Porţii sărutului”au dimensiuni care le structurează din câte două cuburi suprapuse(332×168)iar arhitrava”Lada de zestre” ce o împlineşte ca „Arc de triumf”are aproximativ dimensiunile a patru cuburi alăturate pe orizontală(180x658x180cm), deasupra ei întinzându-se o placă protectoare(de circa 15x658x184cm)din piatră(acoperită cu plumb, din 1964, pentru protecţie).
Stâlpii „Coloanei sărutului”prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănaţi iar arhitrava „Porţii sărutului” reproduce, incizat de patruzeci de ori”Sărutul”din Montparnasse, sugerând o horă.
Cele două”Bănci”cioplite din piatră(79x170x82cm)pentru a fi amplasate iniţial în nişele din „Aleea scaunelor”au fost ulterior fixate de sculptor de-o parte şi de alta a „Porţii sărutului”, legându-le semnificaţia de această operă.››

Ion Pogorilovschi – BRÂNCUŞI, APOGEUL IMAGINARULUI

‹‹Poarta sărutului recreează locul din Hobiţa unde uliţa copilăriei sculptorului, venind perpendicular dinspre luncă şi apă, dă în drumul mare, ajunge în „centrul satului” în nucleul vieţii lui.
În acest punct exista, când am bătut prima oară locurile lui Brâncuşi, o enormă bancă de lemn, mai bine zis un bătrân copac prăvălit lângă şanţ şi apoi fasonat lapidar. Prin caracterul brut, masivitatea şi poziţia sa aminteau băncile brâncuşiene de piatră puse de o parte şi de alta a Porţii, la Târgu Jiu.››